irbicàre , vrb Definition
segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru
Synonyms e antonyms
ibbichitare,
irmossighedhare,
isbichillitare,
isorichedhare,
spisedhae,
spissigorrai,
spistorai
/
abbicai
Sentences
irbicare una tatza, una tzíchera, unu pratu
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher
English
to chip
Spanish
mordisquear
Italian
sbocconcellare
German
knabbern an.
isascruzàre , vrb Definition
bogare linna a gliescas, fàere o essire a àstulas
Synonyms e antonyms
astulai,
irdastulae,
isasciare,
isasciulare,
sliescai
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher
English
to chip
Spanish
astillar
Italian
scheggiare
German
absplittern.
isorichedhàre , vrb: isorighedhare Definition
ispistorare, segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru
Synonyms e antonyms
irbicare,
irmossighedhare,
spissigorrai,
spistorai
Etymon
srd.
Translations
French
ébrécher
English
to chip
Spanish
desportillar
Italian
sbreccare
German
anschlagen.
picài 1 , vrb: picare 1 Definition
trebballare sa pedra a iscrapedhu; trebballare su pane grussu totu a pitzicorros, a bicos e a figuras, pintare a picus o a puntus, fintzes trebballare su casu cun sa punta de is pódhighes, faendhodhu in s'aiscu
Synonyms e antonyms
abburinai,
arrepicai 1,
pichirinare,
pimpirinare
/
laurai
Idioms
csn:
p. sa petza = pistare o amminudare sa peta; picare su corredhu = pintai, fai figuras a iscarrafiadura in su corredhu; picare sa saltitza = púnghere s'istentina prena pro ndh'essire s'aera chi est intrada iferchindhe
Sentences
candu fiat iscutza, sa mola dha picaiant
2.
li ant fatu unu bellu monumentu totu de màrmaru picadu ◊ ant fatu su pane picadu ◊ is domus tengas de perda picada!
3.
infelchindhe sa saltitza, s'istentina si picat cun s'agu pro chi ndh'essat s'aera
Etymon
spn.
picar
Translations
French
tailler
English
to chip
Spanish
cincelar
Italian
scalpellare
German
meißeln,
behauen.
sciodhài , vrb: sciudhai Definition
dhu narant de bestimentos (mígias, mudandhas, magliones e àteru, mescamente segundhu sa genia de materiale o de tessíngiu) candho si che faent meda prus largos; illadiare, istrecare, pistare; fintzes nàrrere in giru cosa chi no si depet, iscoviare; nau de gente, chi est chentza fortzas, arréndhia
Synonyms e antonyms
ifodhonare,
ilfodhonare,
illariodhare,
illasaredhare,
irbrofodhare,
istiriolare,
sciabudhai,
sciadhonai
/
iscassetare,
lendhare,
sciodhuedhai
Sentences
custas mígias si funt totu sciodhadas de cantu funt bècias ◊ s'olàsticu de is mudandas est totu sciodhau
2.
papa cantu ndi bollis ma no isciodhis s'àgina! ◊ mi est arribbada una granata e mi ndi at pigau una camba, mi dh'at totu sciodhada
3.
is féminas gei abarrant pagu a sciodhai: ndi ant prenu totu sa bidha!
4.
est una fémina totu sciodhada ◊ candu oberit buca, cussu, sciodhat su fuedhu ◊ seu totu sciodhau de s'arretroxa ◊ cussus bastàscius pudéscirus mi ant totu sciodhau, mi tirànt in duus, mi nci ant furriau a farrancas a susu ◊ est cosa de si sciodhai de s'arrisu! ◊ cussus portant su coru sciodhau ma no dhu faint a biri
Etymon
srd.
Translations
French
délabrer
English
to chip the rim
Spanish
ensancharse
Italian
slabbrare
German
ausweiten.